Posts Tagged ‘Asociatia Invatatorilor’

Cerere

Ianuarie 10, 2010

Si inca una bine documentata. Sa nu o aprobi apoi?
Apropo: e modelul gandit de Viorel Dolha pentru trecerea celor care au studii la salarizarea de profesor in preprimar sau primar.

Stimate Domnule Director,

Subsemnatul……………………….…………………….……cadru didactic la Şcoala ……………………………………..….….,  vă rog să dispuneti încadrarea mea ca profesor pentru învăţământ primar şi salarizarea mea la nivelul încadrării pentru profesor I cu studii superioare din învătământul preuniversitar (S), în conformitate cu prevederile coroborate şi corect interpretate ale:

– Legii nr. 387/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea şi completarea Legii învătământului nr. 84/1995 şi a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (art. II)

-Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (art. 38).

– HG nr. 749 din 24 iunie 2009 Anexa 1

-celorlalte acte normative în vigoare emise de autorităti competente ale statului român

-actelor normative internationale la care statul român a aderat sau care potrivit art 20 din constitutie au prioritate fată de reglementările interne

FUNDAMENTAREA SOLICITĂRII

I. CLARIFICAREA FAPTULUI CĂ DISPOZITIILE DIN LEGEA 330/ 2009 CONTRARE CELOR DIN LEGEA 387/ 2009 SE ABROGĂ

a)Oricare jurist poate confirma că în acest caz în care Legea 387/ 2009 este apărută după Legea 330/ 2009, legea nouă abrogă tacit şi partial dispozitiile contrare celei anterioare (acele dispozitii care nu sunt contrare legii noi rămânând în vigoare).

Iată cum se reglementează problema:

Legea civilă iese din vigoare în următoarele moduri:

a) abrogarea, care poate fi:

– expresă:

– direct, când într-un nou act normativ se nominalizează actul normativ vechi care se abrogă;

– indirect, când actul normativ nou mentionează că dispozitiile anterioare, contrare dispozitiilor lui se abrogă, fără a nominaliza actul normativ vechi pe care îl abrogă.

– tacită, când legea nouă nu abrogă în mod expres legea veche, dar contine dispozitii care derogă de la vechea reglementare;

– totală, când un act normativ este abrogat în întregime;

– partială, când din actul normativ sunt abrogate doar unele dispozitii, celelalte rămânând în vigoare.

b)Însăşi legea 330/ precizează în nota explicativă privind functiile din ANEXA  Nr. II/1.2  ,,SALARII INVATAMANT PREUNIVERSITAR,, că *)Functiile se ocupă potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Ori Legea 387/ 2009 este chiar o lege care modifică ulterior Legea nr 128/ 1997 după cum îi spune şi titlul ,, Legea nr 387/ 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 si a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic,,

c)Dispozitiile din Legea 330/ 2009 abrogate de Legea 387/ 2009 sunt doar cele precizate în nota explicativă privind functiile din ANEXA  Nr. II/1.2  ,,SALARII INVATAMANT PREUNIVERSITAR,, *)Functiile se ocupa potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel Legea 387/ 2009 abrogă functia de ,,Profesor II (studii superioare de scurta durata, ciclul I Bologna),, din anexa nr II/1.2 fiindcă Legea 387/ 2009 spune în  Art. II. că ,,Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, salarizarea cadrelor didactice incadrate ca profesor pentru invatamantul prescolar, respectiv profesor pentru invatamantul primar se va face la nivelul incadrarii pentru un profesor cu studii superioare din invatamantul preuniversitar,, .

d)Însăşi Legea nr 330 spune la Art. 38. – ,,In baza art. 18 alin. (1) si (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificarile si completarile ulterioare, salarizarea absolventilor ciclului I si II (Bologna) se face la nivelul absolventilor cu studii superioare de lunga durata (S),,.

Legea 387 nu abrogă Art 38 din Legea 330 fiindcă acesta nu este contrar dispozitiilor sale ci vine prin art II să îl întărească.

e)S-a văzut deci că Legea 330 avea chiar în interiorul ei dispozitii care erau confuze şi contradictorii (functia de Profesor II –studii superioare de scurtă durată pentru ciclul I Bologna din Anexa nr II/1.2 contrazicea Art 38 din aceeaşi lege). Legea nouă (nr 387) vine şi abrogă această functie şi face aplicabilă Legea 330 care altfel era imposibil de aplicat datorită respectivei neconcordante între art 38 şi anexă.

f)Alte documente care fac referire expresă şi explictă la faptul că ciclul I Bologna se salarizează ca Profesor I cu nivelul studiilor S şi care sunt doar întărite de Legea 387 şi art 38 din Legea 330 findcă nu sunt contrare dispozitiilor lor:

– În OMECT nr. 5.869/2008 privind aplicarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare ale Legii învătământului nr. 84/1995, republicate, cu modificările şi completările ulterioare; ministrul Anton Anton precizează în Art. 2. că ,,Absolventii studiilor ciclului universitar de licentă 2008 (ciclul I Bologna), încadrati în învătământul secundar inferior, vor fi salarizati în conformitate cu O.G. nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, Anexa 2; Functia – Profesor; Nivelul studiilor – S, corespunzător gradului didactic şi tranşelor de vechime,, Legislatia de atunci nu permitea o încadrare similară ca profesor S şi celor din primar şi preşcolar ci doar ca institutor. OMECT nr. 5.869/2008 precizează clar că şi nivelul studiilor celor din primar şi preşcolar cu ciclu I Bologna acestora este S, clarificând în Art. 1. că ,,Absolventii studiilor ciclului universitar de licentă 2008 (ciclul I Bologna), încadrati în învătământul preşcolar şi primar pe posturi de educatoare şi învătător, vor fi salarizati în conformitate cu O.G. nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, Anexa 2; Functia – Institutor I; Nivelul studiilor – S, corespunzător gradului didactic şi tranşelor de vechime,, Abia Legea 387 face ca şi la ciclul primar şi preşcolar să fie posibilă încadrarea pe functia Profesor cu nivelul studiilor S. Legea 387 abrogă tacit şi partial din această dispozitie a ministerului doar prevederile care îi sunt contrare şi completează că de aceeaşi încadrare de profesor cu nivelul studiilor S se bucură şi cei din primar şi preşcolar. Aceeaşi schimbare de functie în Profesor şi nivel al studiilor S o face şi Legea 330 la art 38.

-Acelaşi minister prin Doamna Ministru Ecaterina Andronescu prin adresa nr 10855 / 02 03 2009 îi precizează Domnului Senator Mihail Hărdău –preşedintele Comisiei de învătământ din Senat, la cererea acestuia, că:

*absolventii ciclului I –studii superioare de licentă după modelul Bologna pot ocupa posturi didactice numai în învătământul preşcolar şi universitar obligatoriu;

*în conformitate cu OM nr 5869/ 2008 publicat în MO nr 768/ 14 11 2008 absolventii ciclului universitar de licentă (ciclul I Bologna) sunt încadrati pe functii didactice cu studii superioare de lungă durată specifice fiecărui nivel de învătământ: preşcolar, primar, gimnazial;

*functia de institutor se utilizează numai în învătământul preşcolar şi primar în conformitate cu prevederile art 5 (1) din legea nr 128 / 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

*functia de profesor pentru învătământul gimnazial este prevăzută în Statutul personalului didactic şi absolventii ciclului Bologna sunt salarizati ca profesor cu studii superioare în conformitate cu OM nr 5869/ 2008 publicat în MO nr 768/ 14 11 2008.

Din aceste precizări se constată clar două lucruri: a)că studiile ciclul I Bologna dau o încadrare de Profesor S fiind asimilate studiilor superioare de lungă durată; b)că deja absolventii ciclului I Bologna din învătământul gimnazial sunt deja salarizati ca profesor S (de fapt şi profesorii care predau în învătământul primar discipline pe care nu le predă învătătorul clasei); c)că ciclul II Bologna dă doar dreptul la a preda la liceu şi nu introduce o salarizare diferită; d)că legislatia de atunci nu permitea încadrarea ca profesori a celor din primar şi preşcolar cu studii superioare.

Luând cunoştintă de situatia descrisă de Doamna Ministru Ecaterina Andronescu, comisia senatorială de învătământ şi mai apoi plenul senatului, prin Legea 387, păstrează încadrarea ca profesori S a absolventilor ciclului I de studii Bologna extinzând însă această încadrare şi pentru noua functie de profesor pentru învătământul primar şi preşcolar. Din cele precizate de Doamna Ministru Andronescu Legea 387 abrogă tacit doar dispozitiile contrare legii noi, le întăreşte pe cele care nu sunt contrare şi le extinde pe acestea şi noilor functii create.

  1. II. DESPRE SINTAGMA ,,STUDII ÎN PROFILUL PEDAGOGIC,, DIN LEGEA 387/ 2009

1.SINTAGMA ,,PROFIL PEDAGOGIC,, APARE DOAR ÎN CAZUL LICEELOR PEDAGOGICE ŞI NU EXISTĂ ÎN ÎNVĂTĂMÂNTUL SUPERIOR

a)In toată, dar absolut toată legislatia românească la zi şi care reglementează pentru viitor sintagma ,,profilul pedagogic” apare doar în cazul liceelor pedagogice, deci în cazul studiilor preuniversitare.

b)În învătământul superior, conform Art 1 şi a Anexei 1 din HG nr. 749 din 24 iunie 2009 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor, a structurilor institutiilor de învătământ superior si a specializărilor / programelor de studii universitare de licentă acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu organizate de acestea, există doar a)Domenii fundamentale de ştiintă, artă şi cultură, b)Domenii de studii universitare de licentă, c)Specializări/ Programe de studii

2.ESTE INDUBITABIL CĂ EXPLICATIE LEGALĂ EXPRESĂ A SINTAGMEI ,,PROFIL PEDAGOGIC,, DIN LEGEA 387 NU EXISTĂ ŞI CĂ SINTAGMA TREBUIE INTERPRETATĂ ŞI COROBORATĂ CU ALTE DISPOZITII ŞI CU SITUATIA DE FAPT

a)Interpretarea restrictivă, aceea a asimilării ,,profilului,, cu ,,specializarea/programul de studii,, ar conduce la concluzia că s-ar încadra doar absolventii Pedagogiei Învătământului Primar şi Preşcolar şi cel mult ai Psihopedagogiei speciale (care pregăteşte cadre pentru unităti conexe) şi ai Pedagogiei (care pregăteşte profesori de pedagogie). Nu este de crezut că aceasta a fost intentia legiuitorului fiindcă atunci s-ar fi oprit la prima jumătate a textului care sună astfel în legea 387: ,, pentru functia de profesor pentru invatamantul prescolar si profesor pentru invatamantul primar – absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat in profilul postului sau absolvirea liceului pedagogic, urmata de absolvirea unei institutii de invatamant superior de scurta sau de lunga durata in profilul pedagogic,,. Interpretarea restrictivă este inacceptabilă luând în considerare situatia de fapt şi încadrările diferitelor cadre didactice care deja lucrează în învătământul primar şi coroborând cu alte acte normative interne şi internationale ar conduce la o crasă discriminare. Ori legiuitorul însuşi precizează în OUG 40 pe care o aprobă prin legea 387 că ratiunea acestui act este ,,pentru eliminarea situatiilor discriminatorii aparute prin aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare,,. Despre o eventuală interpretare discriminatorie vom aminti într-un capitol special de mai jos.

b)Este imperativ de considerat că intentia legiuitorului a fost ca angajatorul să înteleagă prin ,,profil pedagogic,, institutii de învătământ superior care pregătesc cadre didactice. Dacă acceptăm că prin ,,institutii de învătământ superior în profil pedagogic,, se înteleg institutii de învătământ superior care pregătesc cadre didactice RAMANE SA IDENTIFICAM DOAR CARE SUNT SUNT INSTITUTIILE DE INVATAMANT SUPERIOR CARE PREGATESC CADRE DIDACTICE. Răspunsul este că toate institutiile de învătământ superior pregătesc cadre didactice conform legislatiei în vigoare cu conditia absolvirii unui curs specific in domeniul psihopedagogic si metodic. Acest lucru se poate verifica în chiar cuprinsul legii 387 (art I (4) lit d, e,f,g,d1,d2), al legii nr. 128/1997 art 68 cu modificările ulterioare şi în alte multe acte care reglementează materia. Mai mult, absolventii liceelor pedagogice şi ai altor şcoli echivalente pot fi profesori chiar şi la gimnaziu urmând după liceul pedagogic orice specializarea/programe de studii fără să mai fie nevoie să urmeze cursul specific in domeniul psihopedagogic si metodic. Atunci, în mod cert că absolventii de orice institutie de învătământ superior cu liceul pedagogic la bază pot fi profesori şi la ciclul primar şi preşcolar. Aceasta a fost şi intenţia legiuitorului prin art I (4) lit d al legii 387.

c)Intenţia legiuitorului a fost clară şi exprimată în luările de cuvant ale senatorilor atunci când s-a dictat acest text a fost că ,,studii în profil pedagogic,, înseamnă studii în specializările/programele de studii în urma cărora cineva devine cadru didactic. Când să le precizezi care sunt aceste specializări/programe de studii nu mai ai temei legal fiindcă nu există aşa ceva si poate nimeni să le enumere exaustiv fiindcă legile în vigoare prevăd că poti deveni cadru didactic urmând orice specializare cu conditia să urmezi şi cursul specific in domeniul psihopedagogic si metodic sau sa ai la baza liceul pedagogic. Se poate verifica. Nu există nicio facultate care sa nu aiba si studenti care sa urmeze si acest curs si care astfel pot deveni profesori daca reusesc sa ocupe un post. De ce toate specializarile pot duce la cariera didactica? Este de bun simţ. Fiindcă în mod logic facultătile pregătesc în domenii de care se presupune că societatea are nevoie. Iar dacă există asemenea domenii, atunci trebuie şi cineva care să îi învete pe altii în viitor respectivele teme, deci trebuie profesori pentru tot ceea ce se preda acum de catre actualii profesori. De aceea fiecare student din România şi nu numai are în raniţă bastonul de profesor. Acesta este temeiul actualei legislatii pentru cariera didactică. Fiindcă studiile liceale nu dau dreptul la carieră didactică un absolvent de liceu de matematică nu poate să concureze pentru postul de profesor de matematică, nici absolventul de liceu de filologie-istorie nu poate cere post de profesor de română sau istorie, nici absolventul liceului de informatică nu poate solicita post de profesor de matematică, nici absolventul liceului de mecanică nu poate cere să predea mecanica altora. În schimb, absolventii tuturor specializărilor din învătământul superior pot conform legii să solicite post de profesor (cu conditia acelui curs psihopedagogic) fiindcă în mod cert ceea ce i s-a predat lui mai trebuie predat şi altora la ciclul primar, gimnazial, liceal sau în învătământul superior.

3.ALTE PREVEDERI LEGALE CARE VIN ÎN SPRIJINUL INTERPRETĂRII ART I (4) LIT D AL LEGII 387 ÎN SENSUL ÎNCADRĂRII CA PROFESOR PENTRU ÎNVĂTĂMÂNT PRIMAR SAU PREŞCOLAR AL TUTUROR ABSOLVENTILOR LICEULUI PEDAGOGIC ŞI AI ALTOR ŞCOLI ECHIVALENTE CARE AU ABSOLVIT APOI ORICE INSTITUTIE DE ÎNVĂTĂMÂNT SUPERIOR:

a) Din Legea 330/ 2009:

i.art 3 d) precizează că sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza şi principiul echitatii si coerentei, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar;

ii.Art. 6. – Reglementarile din cuprinsul prezentei legi au ca scop si finalitate urmatoarele:

a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar in raport cu importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii;

c) realizarea ierarhiei salariilor functiilor de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de incadrare, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu, in functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, avand la baza urmatoarele criterii:

-nivelul studiilor si al competentelor;

-importanta sociala a muncii;

-complexitatea si diversitatea activitatilor;

-responsabilitatea si impactul deciziilor;

-expunerea la factori de risc;

-incompatibilitatile si conflictele de interese;

-dificultatea activitatilor specifice;

-conditiile de acceptare pe post;

iii.Art. 11. -(1) Sistemul de salarizare reglementeaza remunerarea personalului din sectorul bugetar in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, cu importanta sociala a muncii, cu conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, cu rezultatele obtinute, precum si cu principiile prevazute la art. 6.

iv.Art. 13. -(1) Salariile de baza se diferentiaza pe functii in raport cu nivelul pregatirii profesionale, experienta si raspunderea in munca, precum si cu nivelul de complexitate a activitatii specifice fiecarui post.

b)Chiar dacă Legea Educatiei Nationale nu este în vigoare datorită neconstitutionalitătii procedurii, textul ei este o dovadă indubitabilă privind intenţia Guvernului şi parlamentului fiindcă ea a fost asumată de Guvernul României şi aprobată Parlamentul României. Este vorba de acelaşi parlament care a emis şi Legea 387 şi faptul că Legea Educatiei Nationale îi încadrează ca ,,profesori,, pe absolvenţii liceului pedagogic care au urmat apoi studii superioare de lungă durată sau ciclul I Bolonia chiar şi în altă specializare decât pedagogie (vezi Condiţiile de studii pentru ocupatia functiilor didactice lit. e din LEN), este un argument clar care arată intentia legiuitorului atunci când interpretăm legea 387 şi legea 330. Este vorba de acelaşi legiuitor şi guvern.

c)În pachetul de legi elaborat de comisia prezidentială de specialitate se dau solutii mai radicale decât cele prevăzute de legea 387 în sensul interpretat de noi. Specialişti de marcă în ştiintele educatiei şi personalităti care cunosc temeinic sistemul de învătămât propun in privinta incadrarii la art 49 o ,,recunoaştere a învătării nonformale şi informale care să îi certifice pe educatori/educatoare, institutori/institutoare şi învătători/învătătoare din învătământul preşcolar şi primar, ca profesori în învătământul preşcolar şi primar”. Nu este deloc deplasată o interpretare a legii 387 care să îi încadreze ca profesori pentru învătământul primar şi preşcolar măcar pe cei cu studii superioare urmate după absolvirea liceului pedagogic dând acest înteles sintagmei ,,profil pedagogic,, care altfel nu există în legislatia în vigoare care prevede ca devin cadre didactice absolventii oricărei facultăti dacă au şi cursul pedagogic sau liceul pedagogic la bază.

d) De văzut ca argument pentru o corectă interpretare a legii 387 şi Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii”.Comisia prezidentiala, pe baza unor studii temeinice si ulterior liderii federatiilor sindicale au fost convinsi că liceele pedagogice au asigurat o formare de calitate introducând în Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii” (la punctul 4. 5) următorul text ,,De pilda, in momentul de fata, invatatorii absolventi de liceu pedagogic sunt mult mai prost platiti desi prestatia lor didactica la clasa este adeseori mult mai buna decat a absolventilor de invatamant superior.” Solutia este interpretarea corectă a legii 387 pe baza legislatiei în vigoare şi vor fi încadrati corect ca profesori măcar o parte dintre ei (cei care şi-au completat studiile).

  1. III. DESPRE SINTAGMA ,,STUDII ÎN PROFILUL POSTULUI,, DIN LEGEA 387/ 2009

1.CARE SUNT ,,STUDIILE ÎN PROFILUL POSTULUI,, ÎN ÎNVĂTĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

a)La ciclul gimnazial, liceal şi în învătământul superior cadrele didactice sunt încadrate conform studiilor în profilul postului fiindcă fiecare cadru didactic preda o disciplină sau câteva înrudite pentru care una sau câteva specializări din învătământul superior le dau abilitătile necesare. Conform evidentei şi legislatiei în vigoare la ciclul preşcolar şi primar situatia este total diferită. Aici educatoarea sau învătătorul sau profesorul pentru învătământ preşcolar sau primar predă în principiu toate disciplinele.

b)În interpretarea sintagmei ,,studii în profilul postului,, privind învătământul preşcolar şi primar din legea 387 considerăm că se încadrează toate specializările/ programele de studii pe care le-a urmat în învătământul superior cadrul didactic care predă la ciclul preşcolar şi primar şi care a absolvit anterior liceul pedagogic sau o şcoală echivalentă sau absolventul Colegiului universitar pedagogic sau al Pedagogiei Învătământului Primar şi Preşcolar care anterior a absolvit orice profil liceal.

2.CUM NU SE POATE INTERPRETA SINTAGMA ,,STUDIILE ÎN PROFILUL POSTULUI,, ÎN ÎNVĂTĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

a)Dacă doar Pedagogia Învătământului Primar şi Preşcolar ar fi considerată ,,studii în profilul postului,, pentru încadrarea ca profesor în învătământul primar sau preşcolar atunci ar însemna că următoarele cadre didactice care predau în învătământul primar ar trebui încadrate ca NECALIFICATE:

i.profesorul de limbi străine care predă în ciclul primar

ii.profesorul de religie care predă în ciclul primar

iii.profesorul de educatie fizică care predă în ciclul primar

iv. profesorul de matematică atunci când predă la ciclul primar optionalul ,,matematică distractivă,, (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de matematică)

v.profesorul de tehnologie când predă la ciclul primar optionalul ,,mâini îndemânatice,, (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de educatie tehnologică)

vi.profesorul care predă la ciclul primar optionalul ,,Educatie pentru cetătenie democratică” (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de cultură civică)

vii.profesorul de muzică atunci când predă la ciclul primar optionalul ,,Folclor local” (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de muzică)

viii.profesorul de istorie atunci când predă la ciclul primar optionalul ,,Istorie locală” (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de muzică)

ix.profesorul de limba română când predă la ciclul primar optionalul ,,Literatura pentru copii” (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de muzică)

x.profesorul de biologie atunci când predă la ciclul primar optionalul pe teme de ecologie (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de biologie)

xi.profesorul de informatică atunci când predă la ciclul primar optionalul ,,Calculator” (la dorinta părintilor, copiilor şi în completarea catedrei sale de informatică)

xii.poate fi şi cazul profesorilor de chimie, fizică, arte, sport, tehnologie, limbi străine etc etc care pot fi solicitati de părinţi şi copii să predea la ciclul primar vreun optional pe teme de ştiinte ale naturii cu elemente din fizică, biologie, chimie, pictură, dans, un anumit gen de muzică, vreun anumit instrument muzical, pirografie, olărit, sport limbi străine. De precizat că aceste optionale sunt în trendul ştiintelor educatiei, sunt clamate de toate strategiile celor care urmăresc reformarea şi modernizarea învătământului românesc şi sunt cerute şi de copii şi părinti. Ori cel care predă un astfel de optional nu are totdeauna abilitătile necesare dacă a terminat doar liceul pedagogic sau doar pedagogia învătământului primar şi preşcolar. De aceea unui absolvent de liceu pedagogic nu îi sunt deloc inutile la clasă sau la orele de optional cunoştintele dobândite studiind în învătământul superior artele, dreptul, ştiintele economice, chimia, fizica, matematica, biologia, filologia, psihologia, istoria, agronomia, educatia fizică, muzica, informatica etc. Să nu mai vorbim de faptul că un astfel de cadru didactic abilitat şi în aceste domenii care, dacă legea 387 s-ar interpreta restrictiv nu ar fi în ,,profilul postului,, este o resursă pentru şcoală putând sustine astfel de optionale şi la gimnaziu sau la celelalte clase de primar din şcoală şi în diverse proiecte educationale, accesare de fonduri, parteneriate.

b) Una din metodele de interpretare logică al legii este Argumentul reducerii la absurd. Pe baza acestui argument se are in vedere ca numai o anumita solutie este admisibila rational, solutia contrara fiind o absurditate, care nu poate fi acceptata.

Dacă prin absurd cineva ar începe totuşi să enumere exaustiv studiile care ar fi în ,,profilul postului,, la învătământul primar cu scopul ca aceşti colegi profesori să nu fie plătiti ca necalificati în ciclul primar (limbi străine, educatie fizică, religie, arte plastice, informatică, cultură civică, tehnologii, biologie, muzică, istorie, filologie etc etc după principiul că specializările care dau ,,profilul postului,, ar corespunde disciplinelor şi optionalelor studiate de elevi ) s-ar putea interpreta pe o logică inversă că doar liceul pedagogic şi pedagogia învătământului primar şi preşcolar nu sunt în ,,profilul postului,, fiindcă elevii din primar şi preşcolar nu au ca disciplină de studiu pedagogia. Sigur că este o constructie logică cu totul deplasată dar îşi are rationamentul ei în cazul că s-ar interpreta că reciproca este valabilă.

  1. DESPRE FUNCTIA DE INSTITUTOR.

CONTRADICTIILE DIN TEXTUL LEGII 387 POTRIVIT CĂREIA ABSOLVENTII DE LICEU PEDAGOGIC CARE AU URMAT APOI ORICARE INSTITUTIE DE ÎNVĂTĂMÂNT SUPERIOR DEVIN PROFESORI CONFORM ART I (4) LIT D, E,F,G,D1,D2 ŞI INSTITUTORI CONFORM ART I (4) LIT C

a)În Legea 387 doar sintagma ,,profil pedagogic,, al institutiei de învătământ superior urmate după absolvirea liceului pedagogic făcea distinctie şi încadra după caz pe unii institutori şi pe altii profesori pentru învătământ primar şi preşcolar. Se constată conform Art 1 şi a Anexei 1 din HG nr. 749 din 24 iunie 2009 că în învătământul superior nu mai există ,,profil pedagogic,, şi că a avut loc o schimbare de paradigmă a pregătirii cadrelor didactice conform căreia formarea initială a cadrelor didactice se face prin absolvirea oricărei facultăti şi a cusului specific psihopedagogic şi metodic (curs pe care, conform art I (4) lit d, e,f,g,d1,d2 din legea 387, absolventii liceului pedagogic nu mai trebuie să îl urmeze). Este o contradictie deci în legea 387 potrivit căreia absolventii de liceu pedagogic care au urmat apoi oricare institutie de învătământ superior devin profesori conform art I (4) lit d, e,f,g,d1,d2 şi institutori conform art I (4) lit c. Este lipsit de ratiune ca liceul pedagogic urmat de studii superioare să îti profite la încadrarea ca profesor la gimnaziu sau liceu şi să nu îti mai trebuiască nici măcar modulul psihopedagogic dar să nu îti profite la încadrarea ca profesor în învătământul primar şi preşcolar. Nefericita sintagmă ,,profil pedagogic,, care nu se regăseşte în nomenclatorul la zi al institutiilor de învătământ superior şi care nu este o conditie pentru cariera didactică conform legislatiei în vigoare ar face ca să poti profesor oriunde mai putin la clasa sau grupa la care lucrezi poate deja de ani de zile.

b)Rezolvarea contradictiei din interiorul legii 387 printr-o corectă interpretare trebuie să ducă angajatorul la decizia de a încadra ca profesori pentru învătământul primar pe toti absolventii de învătământ superior care au la bază liceul pedagogic. Despre regulile interpretării legii vom vedea mai jos.

c)Prin excluderea cazurilor de mai sus ale absolventilor de învătământ superior cu liceul pedagogic la bază, rezultă că rămân să fie încadrati ca institutori cei care nu sunt în această situatie. Încadrati ca institutori trebuie să fie cei care au studii postliceale, studii care însă nu sunt într-o institutie de învătământ superior. Este cazul fostelor institute pedagogice dinainte de anul 1989 care nu erau considerate forme de învătământ superior.

V.REGULI ALE INTERPRETĂRII LEGII

a)Definitie – Prin interpretarea legii civile “intelegem operatiunea logico-rationala de lamurire, explicare a continutului si sensului normelor de drept civil, in scopul justei lor aplicari prin corecta incadrare a diferitelor situatii din viata practica”

Interpretarea “literala este determinata de faptul ca intre formularea textului legal interpretat si cazurile din practica ce se incadreaza in ipoteza sa exista concordanta. Aceasta interpretare este impusa de texte clare, ori de dispozitii ce contin enumerari limitative. Literal se poate interpreta Art 1 şi a Anexei 1 din HG nr. 749 din 24 iunie 2009 că în învătământul superior nu mai există ,,profil pedagogic,,

Interpretarea “extensiva” – este necesara atunci cand intre formularea textului legal intepretat si cazurile din practica la care se aplica acest text nu exista concordanta, in acest caz textul trebuie extins si asupra unor cazuri care nu se incadreaza in litera textului; deci cand un text legal este formulat prea restrictiv fata de intentia reala legiuitorului. Legea 387 trebuie interpretată extensiv fiindcă în textul ei apare termenul de ,,profil pedagogic,, al unor forme de învătământ superior care în nomenclatorul acestora nu mai există şi fiindcă apare termenul ,,profilul postului,, la ciclul preşcolar şi primar unde el nu există. ,,Profilul postului,, există doar pentru a deosebi profesorii care predau la acelaşi ciclu şcolar după disciplina pe care o predau. Conform profilului postului unii profesori din gimnaziu sau liceu pot preda matematica, altii istoria etc. La ciclul preşcolar şi primar nu se poate vorbi de profilul postului, cadrul didactic de aici predând în principiu toate disciplinele. Legiuitorul a intenţionat să facă vorbire despre instituţiile de învăţământ superior care pregătesc cadre didactice. Conform legislaţiei în vigoare studenţii tuturor instituţiilor de învăţământ superior pot accede la cariera didactică (iar celor care au liceul pedagogic la baza nici nu le mai trebuie modulul psihopedagogic)

Interpretarea sistematica – presupune lamurirea intelesului unei dispozitii legale tinandu-se seama de legaturile sale cu alte dispozitii din acelasi act normativ ori din alt act normativ. Coroborarea art art I (4) lit d, e,f,g,d1,d2 din legea 387 unde nu se prevede ,,profil pedagogic,, pentru încadrarea ca profesor cu Art 1 şi a Anexei 1 din HG nr. 749 din 24 iunie 2009 unde nu apare în nomenclator ,,profil pedagogic,, conduce la concluzia că art I lit c din legea 387 prin sintagma ,,profil pedagogic,, face trimitere la un domeniu de studiu din învătământul superior care nu există în nomenclatorul domeniilor respectivelor institutii şi care nu este reluat la niciuna din literele d, e,f,g,d1,d2 ale aceluiaşi art I al aceleiaşi legi 387. Prin urmare trebuie ignorat şi luată în considerare finalitatea avută în vedere de legiuitor aşa cum am spus mai sus.

Tot la interpretarea sistematică trebuie făcut apel pentru clarificarea neconcordantelor dintre art 38 al legii 330 si anexa nr II/1.2 din aceeaşi lege şi coroborarea lor cu mai noua lege 387. Dispozitiile din Legea 330/ 2009 abrogate de Legea 387/ 2009 sunt doar cele precizate în nota explicativă privind functiile din ANEXA  Nr. II/1.2  ,,SALARII INVATAMANT PREUNIVERSITAR,, *)Functiile se ocupa potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel Legea 387/ 2009 abrogă tacit functia de ,,Profesor II (studii superioare de scurta durata, ciclul I Bologna),, din anexa nr II/1.2 fiindcă Legea 387/ 2009 spune în  Art. II. că ,,Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, salarizarea cadrelor didactice incadrate ca profesor pentru invatamantul prescolar, respectiv profesor pentru invatamantul primar se va face la nivelul incadrarii pentru un profesor cu studii superioare din invatamantul preuniversitar,, .Chiar Legea nr 330 spune la Art. 38. – ,,In baza art. 18 alin. (1) si (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificarile si completarile ulterioare, salarizarea absolventilor ciclului I si II (Bologna) se face la nivelul absolventilor cu studii superioare de lunga durata (S),,. Legea 387 nu abrogă Art 38 din Legea 330 fiindcă acesta nu este contrar dispozitiilor sale ci vine prin art II să îl întărească

Interpretarea istorico teleologica presupune stabilirea sensului unei dispozitii legale, tinandu-se seama de finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face partea acea dispozitie, intr-un context istoric dat. Fiind de fată la comisia senatorială atunci când s-a redactat şi aprobat textul legii 387 am asistat la luări de cuvânt ale senatorilor în care arătau că intentia lor era ca un absolvent de liceu pedagogic să urmeze apoi o institutie de învătământ superior care pregăteşte cadre didactice şi în stenograma şedintei se poate găsi că au dat exemple (filologie, matematică, istorie etc). Aceasta au avut în vedere atunci când au adăugat ,,profil pedagogic,, la sugestia juristului de la federatia sindicală Spiru Haret. În realitate însă nu există facultăti care pregătesc cadre didactice şi facultăti care nu pregătesc cadre didactice. Absolventul oricărei facultăti dacă urmează modul didactic sau are la bază liceu pedagogic este un potential cadru didactic. Aceasta este forma legală pentru accesul la cariera de profesor şi trebuie să se aplice şi profesorului pentru învătământ primar şi preşcolar. Nu i se poate cere să urmeze un profil care nu există şi care nu este prevăzut pentru a deveni profesor. Că senatorii nu au avut în vedere specializarea Pedagogia Învătământului Primar şi Preşcolar atunci când au acceptat formula ,,profil pedagogic,, este evident din cuprinsul art I lit d de unde reiese clar că au vrut să extindă institutiile de învătământ superior necesare pentru a fi încadrat ca profesor pentru învătământ primar. Intentia legiuitorului este ca un absolvent de liceu pedagogic să urmeze apoi o institutie de învătământ superior care pregăteşte cadre didactice, însă trebuie acceptat că legislatia în vigoare consacră pregătirea cadrelor didactice în toate facultătile cu conditia parcurgerii respectivului modul care absolventilor de liceu pedagogic nu le este necesar. Există şi un al doilea argument care arată finalitatea avută în vedere privind încadrarea ca profesori pentru învătământ primar şi preşcolar a tuturor absolventilor de învătământ superior care au la bază liceul pedagogic. Chiar dacă Legea Educatiei Nationale nu este în vigoare datorită neconstitutionalitătii procedurii, textul ei este o dovadă indubitabilă privind intentia Guvernului şi parlamentului fiindcă ea a fost asumată de Guvernul României şi aprobată Parlamentul României. Este vorba de acelaşi parlament care a emis şi Legea 387 şi faptul că Legea Educatiei Nationale îi încadrează ca ,,profesori,, pe absolventii liceului pedagogic care au urmat apoi studii superioare de lungă durată sau ciclul I Bolonia ,,chiar şi în altă specializare decât pedagogie,, (vezi Conditiile de studii pentru ocupatia functiilor didactice lit. e din LEN), este un argument clar care arată intentia legiuitorului atunci când interpretăm legea 387 şi legea 330. Este vorba de acelaşi legiuitor şi guvern.

Legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul neaplicarii. Aceasta regula de interpretare este continuta in art.978 Codul civil pentru interpretarea conventiilor. Astfel art I lit d din legea 387 ,, pentru functia de profesor pentru invatamantul prescolar si profesor pentru invatamantul primar – absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat in profilul postului sau absolvirea liceului pedagogic, urmata de absolvirea unei institutii de invatamant superior de scurta sau de lunga durata in profilul pedagogic,, trebuie aplicat în sensul încadrării ca profesori pentru învătământ primar şi preşcolar şi a absolventilor altor specializări decât PIPP fiindcă aceasta este ratiunea articolului. Este interzisă neaplicarea acestei prevederi legale pe considerentul că ,,profilul postului,, nu există la ciclul preşcolar şi primar şi ,,profil pedagogic,, nu se regăseşte în nomenclator. Trebuie interpretat şi aplicat tinandu-se seama de finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea actului normativ adică încadrarea ca profesori pentru învătământ primar şi preşcolar a absolventilor PIPP dar şi a absolventilor altor specializări decât PIPP.

– Argumente de interpretare logică:

* Argumentul per a contrario. Acest argument inseamna ca ori de cate ori un text de lege prevede un anumit lucru, se poate prezuma ca el neaga contrariul. Dacă Legea nr 330 prevede la Art. 38. că ,,In baza art. 18 alin. (1) si (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificarile si completarile ulterioare, salarizarea absolventilor ciclului I si II (Bologna) se face la nivelul absolventilor cu studii superioare de lunga durata (S),, şi Legea 387 în Art. II. prevede că ,,Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, salarizarea cadrelor didactice incadrate ca profesor pentru invatamantul prescolar, respectiv profesor pentru invatamantul primar se va face la nivelul incadrarii pentru un profesor cu studii superioare din invatamantul preuniversitar,, iar Legea nouă 387 nu abrogă Art 38 din Legea 330 fiindcă acesta nu este contrar dispozitiilor sale ci vine prin art II să îl întărească se prezumă că aceste dispozitii neagă orice dispozitii contrare prin care salarizarea s-ar face în alt fel.

*Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga. Aceasta regula tine seama de faptul ca, unei formulari generale a textului legal trebuie sa-i corespunda o aplicare a sa tot generala, fara a introduce distinctii pe care legea nu le contine. Dacă Legea nr 330 la art 38 unde prevede că ,,In baza art. 18 alin. (1) si (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificarile si completarile ulterioare, salarizarea absolventilor ciclului I si II (Bologna) se face la nivelul absolventilor cu studii superioare de lunga durata (S),, nu distinge o salarizare diferită a absolventilor ciclului I Bologna de cei ai ciclului II Bologna nici interpretul nu trebuie să distingă. Distinctia aceasta nu o face nici Legea mai nouă 387 în Art. II. Iar Legea nouă 387 nu abrogă Art 38 din Legea 330 fiindcă acesta nu este contrar dispozitiilor sale ci vine prin art II să întărească faptul că nu trebuie făcută această distinctie. Un alt caz în care interpretul trebuie să nu distingă acolo unde actul normativ nu distinge este în cazul Art 1 şi a Anexei 1 din HG nr. 749 din 24 iunie 2009 care nu prevăd un ,,profil pedagogic,, în învătământul superior.

VI.DESPRE SCOLI ECHIVALENTE LICEULUI PEDAGOGIC

a)Peste tot în cuprinsul legii 387 unde apare sintagma ,,liceu pedagogic,, trebuie interpretată în sensul larg folosind expresia ,,liceul pedagogic şi alte şcoli echivalente liceului pedagogic,,. Trebuie neapărat procedat aşa fiindcă în timp au fost şi alte şcoli din preuniversitar care pregăteau cadre didactice care să functioneze ca învătători sau educatoare. La un moment dat se numeau şcoli normale, colegii nationale etc.

VII.DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI LA CARE AR CONDUCE O ERONATĂ INTERPRETARE A LEGII 387 SI LEGII 330

1.AR FI O VĂDITĂ DISCRIMINARE CAZUL ÎN CARE S-AR INTERPRETA CĂ PROFESORII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ABSOLVENŢI AI CICLULUI I BOLOGNA PIPP NU SE SALARIZEAZĂ CA PROFESORI S.

a).La clasa a III-a din şcoala Z, predă doamna învăţătoare E.G. care este absolventă a liceului pedagogic de 6 ani şi a facultăţii de pedagogie a învăţământului primar şi preşcolar Ciclul I Bolognia. Doamna învăţătoare, dacă legea ar fi greşit interpretată ar fi plătită doar ca profesor 2.

b).La aceeaşi clasă predă limba engleză profesorul I.H. care este absolvent de liceu alimentar urmat de facultatea de limbi străine ciclul I Bologna. Dumnealui este plătită ca profesor 1.

c) La aceeaşi clasă predă educaţia fizică profesoara T.O. care este absolventă de liceu textil urmat de facultatea de educaţie fizică ciclul I Bologna. Dumneaei este plătită ca profesor 1

d) La aceeaşi clasă predă religia profesoara M.V. care este absolventă de liceu agricol urmat de facultatea de religie ciclul I Bologna. Dumneaei este plătită ca profesor 1.

Ar fi o discriminare crasă dacă la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă, învăţătoarea cu studii de 9 ani în care s-a pregătit pentru a preda să fie încadrată inferior colegilor săi care au 3 ani de studii fiecare – de 3 ori mai puţini decât învăţătoarea clasei. Doamna învăţătoare care are toţi atâţia ani de studii cât toţi cei trei împreună ar lua cu peste 400 lei mai puţin decât fiecare dintre ei în cazul că legea ar fi eronat interpretată.

2.AR FI O VĂDITĂ DISCRIMINARE CAZUL ÎN CARE S-AR INTERPRETA CĂ NU TOŢI ABSOLVENŢII DE STUDII SUPERIOARE CU LICEUL PEDAGOGIC LA BAZĂ AR DEVENI PROFESORII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI PREŞCOLAR ŞI NU AR FI SALARIZAŢI CA PROFESORI S.

Cazul A.

1.La clasa I din şcoala X de la 12 la 13 predă educaţia fizică doamna profesoară M.T. care este absolventă de liceu industrial urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor S.

2.La aceeaşi clasă I, în aceeaşi zi, celelalte ore le predă doamna învăţătoare C.S. care este absolventă a 6 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de educaţie fizică înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare, dacă s-ar interpreta eronat că studiile ei nu sunt în ,,profilul postului,, sau ,,în profil pedagogic,, ar fi plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.

Ar fi o discriminare crasă dacă la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă (doar discipline diferite) şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea ar fi încadrată inferior colegei ei printr-o greşită interpretare a legii.

3.La şcoala vecină orele de educaţie fizică le ţine învăţătoarea clasei S.R care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare printr-o greşită interpretare a legii ar fi plătită doar ca institutor şi cu peste 400 lei mai puţin decât doamna profesoară MT deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa I (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers.

Cazul B.

1.La clasa a IV-a A din scoala Y de la 11 la 12 predă opţionalul ,,Educaţie pentru cetăţenie democratică” (în completarea catedrei sale de cultură civică) domnul profesor H.N. care este absolvent de liceu agricol urmat de 3 ani de facultate de drept făcuţi la ID şi a unui modul de pregătire pedagogică tot la ID la USH. Dumnealui este platit ca profesor 1.

2.La clasa a IV-a B, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră predă educaţia civică domnul învăţător D.V. care este absolvent a 4 ani de liceu pedagogic urmat de 5 ani de facultate de drept la Babeş-Bolyai la FF înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Domnul învăţător, printr-o eronată interpretare a legii în ceea ce priveşte ,,profilul pedagogic,, al studiilor sale superioare ar fi plătit mult mai puţin doar ca institutor.

Ar fi o discriminare crasă dacă la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii chiar mai temeinice învăţătorul să fie încadrat inferior colegului său profesor.

Cazul C:

1.La clasa a IV din scoala Ţ de la 8 la 9 predă limba engleză doamna profesoară I.G. care este absolventă de liceu textil urmat de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor 1.

2.La aceeaşi clasă a IV-a, în aceeaşi zi, ora următoare predă limba română doamna învăţătoare M.M. care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de filologie înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare printr-o eronată interpretare a legii ar risca să fie plătită doar ca institutor.

Ar fi o discriminare crasă dacă la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă, la discipline din aceeaşi arie curriculară şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea ar fi încadrată inferior colegei ei profesoare.

3.La şcoala vecină orele de limbă engleză le ţine învăţătoarea clasei V.R care este absolventă a 4 ani de liceu pedagogic urmaţi de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare, printr-o eronată interpretare a legii în ce priveşte ,,profilul pedagogic,, al studiilor sale superioare ar risca să fie plătită doar ca institutor. Ar fi o discriminare crasă dacă doamna învăţătoare VR ar fi încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară IG.

Cazul D

Un profesor absolvent de SAM urmat de facultatea de matematică la ID este încadrat ca profesor 1 şi plătit ca atare când predă opţionalul ,,matematică distractivă,, (în completarea catedrei sale de matematică) la clasa a II-a.

Ar fi discriminare dacă s-ar interpreta eronat legea ca învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de matematică şi încă un masterat şi predă la aceeaşi clasă celelalte ore între care şi matematica să fie încadrat ca institutor pe motivul greşit interpretat că studiile sale superioare nu sunt ,,în profil pedagogic,,.

Prin menţinerea în funcţia de institutor a cuiva îndreptăţit de legea corect interpretată la funcţia de profesor pentru învăţământ primar şi preşcolar s-ar ajunge la situaţii aberante ca în învăţământul primar, lucrând chiar la aceeaşi clasă, să fie salarizat mai bine cel cu studii mai puţine. Corecta interpretare şi aplicare a legilor 330 şi 387 ar conduce la o încadrare şi salarizare egale la muncă şi studii egale. Altfel s-ar produce anomalii demne de teatrul absurdului. Menţinerea în funcţia de ,,institutor,, ar fi un artificiu care ar conduce la nerecunoaşterea arbitrară în România a unei diplome de absolvire/licenţă de studii superioare. Astfel, în mod arbitrar, unii care predau în învăţământul primar şi preşcolar şi au studii superioare absolvite chiar la universităţi de prestigiu ar putea fi încadraţi inferior altora care lucrează în acelaşi învăţământ primar şi preşcolar şi au studii mai puţine şi absolvite poate la universităţi de mâna a doua.

S-ar ajunge prin încălcarea legii şi menţinerea abuzivă în funcţia de institutor ca un cadru didactic cu liceul pedagogic de 6 ani şi studii superioare de 4 ani şi masterat de 2 ani să poată ajunge la finalul carierei la o încadrare maximă de 2,95, iar colegul său care predă la aceeaşi clasă dar are după un liceu agricol doar studii superioare de 3 ani să poată ajunge la 4,25 (deci invers proporţional cu studiile!). Se pare că ar lua cu vreo 700 lei mai puţin cel cu studii mai multe!. Şi ar fi posibilă această situaţie tragi-comică şi halucinantă dacă nu se va interpreta corect sintagma ,,în profil pedagogic,, ţinând cont de ceea ce a avut în vedere legiuitorul ca finalitate (facultăţi care pregătesc cadre didactice) şi ţinând cont de nomenclatorul instituţiilor de învăţământ superior şi normele legale din învăţământul superior (care prevede că orice facultate poate să dea acces spre cariera didactică)

VIII. DESPRE PREVEDERI LEGALE CARE PREVĂD ,,ACEEAŞI ÎNCADRARE LA MUNCĂ EGALĂ ŞI STUDII EGALE”

A.S-ar ajunge la discriminări grave penalizate de acte normative în vigoare dacă s-ar interpreta greşit legea 387 şi legea 330 şi nu s-ar încadra absolvenţii pedagogiei învăţământului primar şi preşcolar ciclul I Bologna ca profesori S asemenea celorlalţi profesori care au absolvit ciclul I Bologna şi sunt de mulţi ani salarizaţi ca profesor S. Pe lângă încălcarea respectivelor legi s-ar încălca şi texte legale din care enumăr câteva mai jos care prevăd dreptul la acelaşi salariu la muncă egală şi cu atât mai mult şi la studii egale.

B. S-ar ajunge la discriminări grave penalizate de acte normative în vigoare dacă s-ar interpreta greşit legea 387, legea 330 şi HG nr. 749 din 24 iunie 2009 şi nu ar fi încadraţi ca profesori pentru învăţământ primar şi preşcolar toţi absolvenţii de învăţământ superior care au la bază liceul pedagogic. Pe lângă încălcarea legii 387 coroborate cu HG nr. 749 din 24 iunie 2009 care nu prevede instituţii de învăţământ superior ,,în profil pedagogic,, s-ar încălca şi texte din care enumăr câteva mai jos care prevăd dreptul la acelaşi salariu la muncă egală şi cu atât mai mult şi la studii egale.

1.LEGISLATIE INTERNATIONALĂ CARE ESTE PRIORITARĂ LEGII ROMÂNE (CITATELE SUNT DIN DOCUMENTELE CURTII CONSTITUTIONALE ALE ROMÂNIE)

art. 7 lit. a) din Pactul international din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, potrivit căruia  „Statele părti la prezentul pact recunosc dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de conditii de muncă juste şi prielnice, care să asigure îndeosebi:

a) remuneratia care asigură tuturor muncitorilor cel putin:

(i) un salariu echitabil şi o remuneratie egală pentru o muncă de valoare egală, fără nici o distinctie;

art. 23 alin. (3) din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, conform căruia  „Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atât lui, cât şi familiei sale, o existentă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protectie socială”.

Partea I, pct. 4 şi Partea a II-a art. 4 din Carta Socială Europeană, revizuită, adoptată la 3 mai 1996 la Strasbourg, ratificată prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999,  publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, potrivit cărora „toti lucrătorii au dreptul la o salarizare echitabilă care să le asigure lor, precum şi familiilor lor un nivel de trai satisfăcător” şi „În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la o salarizare echitabilă, părtile se angajează:

3.să recunoască dreptul lucrătorilor şi al lucrătoarelor la salarizare egală pentru muncă de valoare egală;

2.LEGEA 330/ 2009

Art. 11. -(1) Sistemul de salarizare reglementeaza remunerarea personalului din sectorul bugetar in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, cu importanta sociala a muncii, cu conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, cu rezultatele obtinute, precum si cu principiile prevazute la art. 6.

Art. 13. -(1) Salariile de baza se diferentiaza pe functii in raport cu nivelul pregatirii profesionale, experienta si raspunderea in munca, precum si cu nivelul de complexitate a activitatii specifice fiecarui post.

Art. 31. – Pentru personalul nou-incadrat pe functii in perioada de aplicare etapizata, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare.

Art. 32. – Pentru personalul promovat in functii in perioada de aplicare etapizata, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare.

3.DIN OUG 40 APROBATĂ PRIN LEGEA 387 /2009

Legiuitorul însuşi precizează în OUG 40 pe care o aprobă prin legea 387 că ratiunea acestui act este ,,pentru eliminarea situatiilor discriminatorii aparute prin aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare,,.

4.DIN ORDONANTA NR. 137 DIN 31 AUGUST 2000 (*REPUBLICATĂ*) PRIVIND PREVENIREA SI SANCTIONAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE*)

Art. 1 (2) Principiul egalitătii între cetăteni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:

e) drepturile economice, sociale si culturale, în special:

(i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfăcătoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfăcătoare;

Art. 2 (1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoasterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane

(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intra sub incidenta legii penale.

(10) În înţelesul prezentei ordonanţe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin:

a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acţiuni afirmative, în vederea protecţiei persoanelor defavorizate care nu se bucura de egalitatea sanselor;

b) mediere prin soluţionarea pe cale amiabila a conflictelor apărute în urma săvârsirii unor acte/fapte de discriminare;

c) sancţionarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispoziţiile alin. (1)-(7).

(11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă,

contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii.

Art. 3 Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si instituţiilor publice cu atribuţii în ceea ce priveste:

a) condiţiile de încadrare în munca, criteriile si condiţiile de recrutare, selectare si promovare, accesul la toate formele si nivelurile de orientare, formare si perfecţionare profesională;

„Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea

principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al ComunităTilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, si prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveste încadrarea în munca si ocuparea forţei de munca, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000.”

5. LEGEA NR. 202/2002: ART. 4

Definitia cea mai cuprinzătoare a muncii de valoare egală este cea din Legea nr. 202/2002: Art. 4.

e) prin munca de valoare egala se intelege activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantitati egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic.

6.PREVEDERI DIN CODUL MUNCII

a)Art. 5. – (1) ,,in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii,,.

Art. 5. – (4) ,,Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe,,

Art. 39. – (1) Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament; e) dreptul la demnitate in munca;

„Art. 86. – (1) ,,salariatul permanent comparabil reprezinta salariatul al carui contract individual de munca este incheiat pe durata nedeterminata si care desfasoara aceeasi activitate sau una similara, in aceeasi unitate, avandu-se in vedere calificarea/aptitudinile profesionale,,.

IX.DESPRE DEMERSURI IN INSTANTA IN CAZUL CA LEGEA NU AR FI CORECT INTERPRETATA

1.DIN LEGEA 330

Art. 34. -(1) Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite.

(2) Contestatia poate fi depusa in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite vor solutiona contestatiile in termen de 10 zile.

(4) Impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei.

2.DIN CODUL MUNCII

Art. 166. – (1) Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

3. DIN ORDONANTA NR. 137 DIN 31 AUGUST 2000 (*REPUBLICATĂ*) PRIVIND PREVENIREA SI SANCTIONAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE*)

Art. 4 În înţelesul prezentei ordonanţe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se afla pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare fata de majoritate, fie se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare.

Art. 19 (1) În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul isi exercita atribuţiile în următoarele domenii:

a) prevenirea faptelor de discriminare;

b) medierea faptelor de discriminare;

c) investigarea, constatarea si sancţionarea faptelor de discriminare;

d) monitorizarea cazurilor de discriminare;

e) acordarea de asistenta de specialitate victimelor discriminarii.

(2) Consiliul isi exercita competentele la sesizarea unei persoane fizice sau juridice ori din oficiu.

Art. 20 (1) Persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârsirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunostinta de săvârsirea ei.

Art. 28 (1) Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminarii au calitate procesuala activa în cazul în care discriminarea se manifesta în domeniul lor de activitate si aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.

(2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuala activa si în cazul în care

discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urma.

Data,…………. 2010                                                             Semnatura,

Domnului Director al Şcolii …………………….

INVITATIE LA INTALNIRE CU OASPETI AROMANI

Noiembrie 15, 2009

Buna ziua,

Biblioteca Judeteana Arad si Asociatia Invatatorilor din jud Arad au in zilele urmatoare invitati aromani din Macedonia.

 

Ne-am bucura sa participati la intalnirile cu acestia care vor avea loc:

 

1.La sediul Bibliotecii Judetene Arad –luni 16 nov intre orele 13-15

a)Domnul Branislav Tefanoski isi va lansa cartea ,,DIN ARHIVELE DACIEI,, si . Mie imi pare o lucrare de exceptie privind limba dacilor, iar autorul ei. Branislav Stefanoski a scris mai multe carti despre vechimea limbii aromane/romane, despre limba tracilor si pelasgilor traducand inscriptii de pe vremea lui Al.Macedon pe care grecii nu le-au putut traduce. A avut acces la tablitele de la Sinaia. A scris si versuri in aromana. Va prezenta si situatia comunitatii aromane din Balcani.

b)Trei artisti profesionisti aromani vor prezenta lucrari din folclorul aroman si prelucrari.

 

2.O intalnire cu acestia va avea loc si la sediul Scolii Populare de Arta de pe strada Gheorghe Baritiu –marti 17 nov de la ora 16

 

3.Este posibil ca marti de la ora 18 sa fie si la Palatul Copiilor, iar la INFOTV sa aiba o interventie marti de la ora 21.

 

 

,,Din arhivele Daciei,, in care imi pare ca are versiuni tare plauzibile ale catorva placute de la Sinaia.
Spicuiri din lucrare poti gasi la adresele http://discoverdacia.wordpress.com/

http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/24/desemnarea-comandantilor/
http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/24/numerotare/
http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/27/cucerirea-rimepei-analiza-intre-9-si-10/
http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/27/cucerirea-rimepei/

Autorul ar vrea sa fie promovata cartea in mediul istoric, cultural, scolar ,, SA ANVEATSA POPORLU, CARE ESTE SHI CINE ESTE,, -ca sa il citez asa cum se exprima in aromana.

Din continutul tablitelor se VEDE CLAR CA VOCABULARUL, SAU FONDUL
ETIMOLOGIC FOLOSIT PE TABLITE, ARE LEGATURA DIRECTA 90% CU LIMBA ACTUALA.

Domnul Stefanoski a fost prezent si la congresul nostru din 27-30 august de la Bucuresti.

Cu deosebita consideratie,
viorel dolha
0723259290
0746787740